Internship la METRO – School of Commerce

Participă şi tu la proiectul METRO School of Commerce, câştigă experienţă în domeniul studiat şi pune în aplicare tot ceea ce ai învăţat de-a lungul anilor de studiu.

 

La final, te vei bucura de experinţa la care ai participat şi vei fi unul dintre tinerii din România care a reuşit să participe în acest proiect, printr-un internship.

Programul de internship oferit de METRO se adresează tuturor tinerilor studenţi sau masteranzi de studii economice şi se va desfăşura în perioada 15 noiembrie 2013 – 21 martie 2014.

Pentru a participa, trebuie să îndeplineşti o serie de cerinţe. Pentru organizatorii METRO School of Commerce, candidatul ideal trebuie să:

-          Să fie student în an terminal al unei universităţi sau student la master în domenii precum: Marketing, Comerţ şi Management, Resurse Umane;
-          Să fie determinat, sociabil şi comunicativ;
-          Să aibă spirit de echipă;
-          Să aibă abilităţi analitice şi de comunicare;
-          Să fie capabil să ofere soluţii;
-          Să vorbească fluent limba engleză.

Toţi cei interesaţi pot aplica până pe data de 14 noiembrie, aflând mai multe detalii aici.

Adriana GIURCÃ

Participă la ZILELE CARIEREI 2013!

Nu uita că în această lună, poţi participa la Zilele Carierei, eveniment dedicat exclusiv studenţilor din Bucureşti.

 

In zilele de 22 şi 23 noiembrie, vino alături de prieteni şi participă la numeroase training-uri pe diverse teme.

Anul acesta, vei putea să câştigi noi experienţe pe domeniile:
• Profesionalism şi Etichetă de Afacer;
• Să te cunoşti pe tine – Şi să ajungi să îi cunoşti pe ceilalţ;
• Gestionarea timpului şi prezentarea eficient;
• Pregătirea pentru viaţa activ.

Programul de desfăşurare:

22 noiembrie 2013

12:30 – 13:00 – Înregistrarea participanţilor
13:00 – 18:00 – Sesiune de training (limba engleză). Trainer: Colin Lovering – Achieve International

23 noiembrie 2013

9:30 – 12:30 Sesiune de training – Centrul de Informare, Orientare şi Consiliere Profesională: Director Marian Crăciun
12:30 – 13:00 Ceremonia de acordare a diplomelor

Locul de desfăşurare al acestor două zile pline de evenimente pregătite studenţilor este în incinta Facultății de Drept, Bulevardul Mihail Kogălniceanu, nr. 36 – 46.

Intregul eveniment este organizat de către Universitatea din București prin Centrul de Referinţă şi Informare pentru Practică Profesională şi Antreprenoriat (CRIPpA) și Centrul de Informare, Orientare și Consiliere Profesională (C.I.O.C.P.).

Adriana GIURCÃ

Internship la LOOP Operations

LOOP Operations e în căutare de tineri pasionaţi de unul dintre domeniile PR şi publicitate, CSR, organizare de training-uri şi teambuilding-uri sau accesarea de fonduri europene.

Astfel, dacă îţi doreşti să-ţi imbogăţeşti aria de cunoştiinţe şi te simţi atras de unul dintre domeniile enumerate mai sus, te invităm să participi la experienţa oferită de către LOOP Operations.

Organizatorii sunt în căutarea de interni pentru soluţionarea diverselor probleme ale clienţilor – fie ele probleme de strategie şi dezvoltare a afacerii, de definire a brand-ului şi sporire a reputaţiei organizaţiei, de dezvoltare profesională a personalului sau de conturare a acelui plan de afaceri pe termen lung care să diferenţieze organizaţia pe piaţă prin abordarea responsabilă a profitabilităţii, din perspectiva unei dezvoltări durabile şi armonioase a societăţii.

Pentru a participa la selecţie, trebuie să ştii că vei avea de îndeplinit câteva responsabilităţi, dar de la care vei obţine şi o serie de beneficii extraordinare pentru dezvoltarea ta:

Responsabilităţi:
• Participarea la procesul de arhivare a documentelor companiei;
• Implicarea în campanii de cercetare;
• Gestionarea comunicării (prin telefon sau e-mail) cu reprezentanţi ai companiilor, organizaţiilor non-profit şi ai altor instituţii din România;
• Dezvoltarea bazelor de date.

Beneficii:
• Posibilitatea unui program flexibil;
• Adeverinţă pentru atestarea internship-ului şi scrisoare de recomandare;
• Contract de voluntariat;
• Lucrul într-un mediu profesionist.
Pe lângă responsabilităţile enumerate, organizatorii caută tineri care să îndeplinească cerinţele de mai jos:
• Cunoaşterea limbii engleze la nivel avansat;
• Cunoştinţe de operare PC (Internet, Pachetul Office etc.);
• Excelente abilităţi de comunicare şi putere de convingere;
• Capacitate de asimilare de noi informaţii;
• Orientare către rezultat şi atenţie sporită la detalii.

Intersnhip-ul se va desfăşura în Bucureşti, timp de două luni, câte patru ore pe zi.
Toţi cei interesaţi sunt invitaţi să trimită scrisoarea de intenţie şi CV-ul pe adresa roxana.radu@egocentrum.ro.

Pentru mai multe detalii, aici.

Adriana GIURCÃ

Câştigă o excursie la Diham şi poţi avea certificatul de ghid autorizat!

Iţi pregătim un week-end complex în care te vei distra, vei cunoaşte oameni noi şi vei învăţa lucruri interesante. Hai cu noi în excursie şi vei face primii paşi spre un job de ghid.

 

Asociaţia Turistică Ghizii României organizează până pe data de 30 noiembrie 2013 un concurs al cărui câştigător poţi fi chiar tu. Premiul oferit este o excursie în perioada 10-11 ianuarie 2014, la Diham şi se adresează tuturor celor care sunt pasionaţi de turism şi îşi doresc o carieră pe viitor în acest domeniu.

Organizatorii îşi doresc cât mai mulţi participanţi, spunându-le acestora: “Te provocăm! Să vii cu noi la munte într-un weekend, să îţi faci prieteni noi şi să înveţi la cursurile teoretice gratuite cum te poţi descurca în natură când vine vorba de animale sălbatice, avalanşe sau orientare.”

Condiţiile de înscriere sunt:

* Pentru a participa la tragerea la sorţi, trebuie să participi la două cursuri teoretice şi la una dintre aplicaţiile din toamna lui 2013, la alegere: Canionul Şapte Scări, Voina – Munţii Iezer Păpuşa sau la Balul Şcolii;

** Cursurile au loc marţea sau joia la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie, 18:30 – 20:00, începând cu 15 octombrie;

*** Inscrierea nu implică nici un cost, decât în cazul în care doreşti să obţii certificatul de Agent de Turism – Ghid.

Câştigătorul concursului va fi anunţat pe data de 15 decembrie. Pentru a te înscrie, accesează site-ul www.monom.ro, iar la înscriere menţionează codul InspireBuzz.

Adriana GIURCĂ

Discriminare de gen: diferenţe ȋntre femei şi bărbaţi pe piaţa muncii

Egalitatea de șanse între femei și bărbați pe piața muncii este înscrisă pe agenda politică internațională din ultimele decenii, iar Comisia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru egalitate de șanse între femei și bărbați, cât şi tratele pe care Uniunea Europeanã le-a implementat în toate ţările din spaţiul european au accentuat importanţa acestui aspect. De asemenea, prin politicile Uniunii Europene din ultimii 40 de ani, cetăţenii au început să conştientizeze situaţia inegalităţii de gen, ajutând la consolidarea spaţiului public prin acceptarea acestora şi punerea lor în practică. Cu toate aceste demersuri, stasticile înregistrează în continuare diferențe de venituri între bărbați și femei, cât şi o distribuţie inegală a bărbaților și femeilor la funcțiile de conducere.

Dacă ȋn timpurile cele mai vechi, femeile se dedicau ȋn totalitate familiei, gospodăriei și creșterii copiilor, ȋn prezent, acestea ocupă funcţii importante ȋn domenii care se doresc a fi destinate doar sexului masculin. Pentru că am ajuns la un stadiu ȋn care fiecare dintre noi are dreptul la libera alegere și la un loc de muncă echitabil pe piaţa muncii[1][1], doresc ca prezenta cercetare să se contureze ȋn jurul problemelor pe care femeile le ȋntalnesc ȋn momentul angajării.

Conform articolelor prevăzute in Constiuția României care aduc referire la drepturile cetăţenilor[2][2], acestea sunt egale între toți indivizii, indiferent de sex. Pe parcurs, ȋn funcţie de alegerile făcute, aceștia ȋncep să se deosebească. Spre exemplu, există domenii care aduc facilităţi persoanelor care și-au găsit un job ȋn sfera pentru care s-au pregătit. De aici, ȋn funcţie de personalul selectat, se pot crea diferenţe de gen sau de ce nu, ȋn cele mai nedorite cazuri, acestea se pot ȋncadra in aria discriminării[3][3].

Ca un context general al temei, pot spune că atunci când vine vorba despre conceptele de egalitate, diversitate sau democraţie, problema discriminării de gen în ceea ce priveşte diferenţele intre femei şi bărbaţi pe piaţa muncii trebuie tratată amănunţit, având ca punct de plecare atât măsurile care vin în sprijinul rezolvării acestor discrepanţe, cât şi situaţia actuală de la nivelul pieţei muncii. Astfel, chiar dacă există şi au existat proiecte, legi şi măsuri care susţin egalitatea în drepuri pentru femei şi bărbaţi, încă se vorbeşte despre diferenţele dintre cele două sexe pe piaţa muncii.  

Consider că ipoteza cercetării se referă la poziţia și conceptele care se dezvoltă în jurul sexului feminin ȋn momentul angajării. Astfel, pot formula ipoteza de cercetare ca: “Trăind ȋntr-o perioadă ȋn care discriminarea de gen ȋncă mai există, femeile se lovesc de adevărate obstacole atunci când vine vorba de găsirea unui loc de muncă pe piaţa muncii. De asemenea, reprezentantele sexului feminin susţin că lor le este mult mai greu să ȋși găsească de muncă din cauză căangajatorii cer și așteaptămult mai mult din partea lor[4][4]. Uniunea Europeană, prin proiectele sale, cât și măsurile dispuse de către statul român trebuie privite din punct de vedere analitic[5][5], contribuie la formularea ȋntrebării de pornire. Astfel, pot redacta întrebarea cercetării mele: Care ar putea fi motivele pentru care femeile ȋntâmpină dificultăţi ȋn găsirea unui loc de muncă, deși există legislaţie ȋn vigoare care protejează egalitatea femeilor cu bărbaţii pe piaţa muncii?

Sursele pe care mă voi baza ȋn cercetarea pe care mi-am propus să o realizez sunt legate de: legislația europeană, legislația românească, politicile publice europene, politicile publice din România. Tema studiului de caz pe care eu mi-am propus să o dezvolt pe parcursul celor doi ani de master este legată de zona economică şi de cum sunt percepute femeile care doresc să aibă  carieră în economie. Pentru că materiile exacte şi cele care solicită un efort mai intens au fost dintotdeauna destinate bărbaţilor, consider că analiza femeii din zona economică a pieţei muncii ar fi un subiect de noutate şi care ar demonstra că există meserii ce provin din această arie care sunt ocupate de forţa de muncă a femeilor. De asemenea, doresc ca studiul de caz să se contureze în jurul unei companii de acest gen prezentă în România, iar cercetarea de teren să o pot realiza chiar în urma analizei amănunţite a procesului de recrutare şi al distribuirii funcţiilor de conducere din aceasta. Mai mult decât atât, prin realizarea de interviuri, împărţirea chestionarelor şi analiza corpului de date obţinut în urma cercetării vor oferi răspunsuri exacte, constituind astfel teza mea dea masterat.

Problematica cercetării reprezintă ȋnsăși inegalitatea dintre bărbaţi și femei[6][6] pe piaţa muncii, tendinţă care a fost revizuită de nenumărate ori de către autorităţile staului român prin diverse demersuri, strategii, campanii sau conferinţe. In plus, această problematică se regăsește pe agenda majorităţii ţărilor, atingând astfel cote mondiale și bucurându-se de atenţia actorilor internaţionali și comunitari[7][7]. Mai mult decât atât, inegalitatea dintre femei și bărbaţi pe piaţa muncii constituie o problemă majoritară pentru toate sectoarele vieţii: social, politic, economic sau cultural[8][8].

Gândind retrospectiv, putem remarca faptul că ȋn perioada comunistă, femeile erau angajate pe piaţa muncii ȋn aproape aceeași proporţie ca și bărbaţii. Astfel, putem spune că femeile aveau mai multe roluri, pe lângă cel de mamă și soţie, acestea au devenit salariate și au ȋnceput să fie dependente financiar[9][9]. Chiar dacă percepţiile erau legate de maniera de salarizare ȋn care femeile erau sub nivelul bărbaţilor din punct de vedere al remuneraţiei, important este că ele au ȋnceput să se afirme pe piaţa muncii, ajungându-se la o concurenţă ȋntre sexe de a-și obţine un loc de muncă[10][10]. In timp, mentalitatea tuturor a ȋnceput să capete un sens comun ȋn care femeia a devenit un fel de subalternăa bărbatului[11][11], persoana care nu poate ocupa funcţii destinate cu precădere sexului masculinși nici nu poate câștiga mai mult ca acesta din cauza că bărbatul era cel care trebuia să aibă rolul de cap al familiei, persoana care câștigă cel mai mult pentru a-i ȋntreţine pe restul membrilor, cel care a ȋnceput să ȋntruchipeze rolul de protector financiar[12][12].          

In România, ca ȋn majoritatea ţărilor care au aderat la Uniunea Europeană, există ONG-uri care ajută la implementarea proiectelor privind discriminarea de gen şi care au ȋn vedere respectarea legislaţiei şi a paşilor de urmat pentru a identifica orice tip de discriminare[13][13] cu precădere cele legate de piaţa muncii si de discrepanţele care există ȋntre femei şi bărbaţi atunci când vine vorba de găsirea unui loc de muncă. Un alt aspect remarcat la nivel de intrare pe piaţa muncii este legat de diplomele de absolvire şi de studiile superioare care sunt mult mai necesare unei femei pentru a-şi desfăşura activităţi plătite. Astfel, diploma care echivalează parcursul unor studii a devenit mult mai apreciată de către femei deoarece reprezintă un paşaport de intrare pe piaţa muncii.

Multe studii au arătat că societatea românească se confruntă cu problemede gen ȋn zilele noastre. Proiectele care s-au desfăşurat ȋn parteneriat cu instituţiile Uniunii Europene, AJOFM, Ministere sau ONG-uri au reflectat adevărata situaţie ȋn care se regăseşte ţara noastră ȋn ceea ce  priveşte problematica discriminării de gen. Astfel, trecând ȋntr-o scurtă revistă, observăm : ȋn august 2009, cercetarea „Fenomenul discriminării în România – percepţii şi atitudini”[14][14], „Fenomenul discriminării în România”[15][15] din noiembrie 2010, „Raportul de cercetare privind discriminarea de gen în piaţa muncii”[16][16] din 2009, ,,Discriminarea multiplă în România”[17][17] din anul 2008, au aratat ca in cazul femeilor, cu cât creşte vârsta lor, creşte şi incidenţa situaţiilor de defavorizare ce afectează femeile adulte şi, mai ales, femeile vârstnice. Pe lângă această trăsătură comună răspunsurilor, s-a aflat că „bărbaţii conduc afacerile mai bine decât femeile”, iar „o femeie nu poate avea, în acelaşi timp, şi carieră, şi familie”. Trecând la iniţiativele Uniunii Europene, consider că unul dintre cele mai cunoscute proiecte de amploare este cel al Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013[18][18], prin cofinanţarea primită de la Fondul Social European. Prin diferitele demersuri, proiecte, conferinţe, cei care s-au ocupat de promovabilitatea femeii pe piaţa muncii au redactat şi un ghid pentru promovarea egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi pe piaţa muncii[19][19]. Problema menţionată este una care a ţinut prima pagină a diferitelor institute ȋncă din anul 1998. Astfel, alături de Politicile privind Egalitatea de Şanse[20][20] concepute de Institutul pentru Femei, Planurile de Acţiune pentru ocuparea de muncă[21][21] sau Strategia Europeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă[22][22], România a militat pentru forţei drepturile femeilor. Mai mult decât atât, de-a lungul anilor, s-au dezvoltat o serie de organizaţii neguvernamentale, fundaţii, centre şi asociaţii care au avut ca scop ȋncurajarea şi promovarea condiţiilor ce permit egalitatea socială[23][23] a ambelor sexe şi participarea activă a femeilor ȋn toate sectoarele vieţii. Principiul de remunerare egală pentru muncă egală[24][24] a fost stipulat chiar şi ȋn Constituţia României dorind să animeze egalitatea ȋn drepturi pe piaţa muncii, echitabilitatea ȋn faţa alegerii unui job şi facilitarea accesului spre domeniul ales.

Cercetarea de faţă îmi va oferi situaţia generală în care femeile se regăsesc pe piaţa muncii şi posibilitatea de a pregăti cercetarea de teren. Pentru cercetarea de teren, cãreia îi atribui o importanţă aparte în redactarea lucrării finale, mă voi orienta în funcţie de problemele regăsite la nivelul inegalităţii dintre bărbaţi şi femei pe piaţa muncii, redactând astfel un set de întrebări pentru viitorii respondenţi. Răspunsurile vor fi edificatoare situaţiei şi vor reuşi să sublinieze poziţia pe care, pe de-o parte femeile o au lucrând într-un domeniu care se consideră a fi al bărbaţilor, cât şi afirmaţiile celor care recrutează sau se află în poziţii de conducere.

            Factorii decisivi pentru formarea egalităţii pe piaţa muncii sunt reprezentaţi pe de-o parte de către comunitate ȋn sine, cât şi de către stat. Ambii pot juca roluri de formatori de opinie pe care generaţiile viitoare să le poată avea ca exemplu. De-a lungul implementării legislaţiilor ȋn vigoare, cât şi a desfăşurării proiectelor şi programelor destinate incluziunii femeii pe piaţa muncii, acestea au recunoscut că lucrurile au evoluat ȋn favoarea lor, ȋnsă nu ȋn totalitate, recunoscând că există situaţii, cum ar fi accesul pe piaţa muncii, ȋn care ele se simt defavorizate[25][25].

Pe de altă parte, pentru că am ales ca subiect de cercetare zona economică şi angajabilitatea femeilor în această sferă, bazându-mă pe existenţa numeroasă a demersurilor care sunt ȋn favoarea problematicii cercetării si a cercetării de teren într-o companie care se încadrează în acest spectru, consider că voi putea oferi o viziune asupra femeilor ȋn ceea ce priveşte accesul echitabil pe piaţa muncii şi modul în care ele sunt private din punct de vedere al interiorizării acestora şi al neȋncrederii de sine. Ca un punct de reper privind situaţia inegalităţii pentru tema mea de cercetare, consider că un motiv pentru care femeile pot ȋntâmpina dificultăţi ȋn găsirea unui loc de muncă este ȋnsăşi percepţia pe care majoritatea o are ȋn privinţa lor. Acestea sunt considerate ataşate domeniului familial, iar viaţa privată poate fi trecută chiar ca o opţiune.

Astfel, mediatizarea vieţii profesionale a femeilor ar fi un punct interesant pentru dezvoltarea lor pe piaţa muncii. Promovând familia şi oferind un cadru adecvat de dezvoltare profesională, oamenii vor ȋncepe să fie mai ȋncrezători şi vor acorda o atenţie sporită problemei discriminării de gen[26][26].

Pentru că suntem martorii unor vremuri in care discriminarea in functie de sex inca mai persista şi pentru că tuturor le este greu să răzbească pe piaţa muncii, criza economic şi gândirea diferită ȋn funcţie de sex sau alte stereotipuri au condus către diferente de opinie, salarizare, dar şi inegalităţi. Chiar dacă există tendinţe de remediere, se depun eforturi şi se redactează legi, ȋncă există o balanţă care ȋnclină ȋnspre polul dominat de către bărbaţi, ȋn defavoarea femeilor. Astfel, „ultima inegalitate[27][27]” sau „cartea neagră[28][28]” reprezintă lucrări care conduc spre lectura aspectelor edificatoare inegalităţii de gen: femei-bărbaţi. 

---

[1][1] ŞERBAN Monica, TOTH Alexandru, Piaţa forţei de muncă ȋn România şi imigraţia, Ed. Fundaţiei Soros, Bucureşti, 2007.

[2][2] Constituţia României, art. 16, Egalitatea ȋn drepturi.

[3][3] NICOLAE Flavia Bristena, Migraţia forţei de muncă şi resursele umane – impact geostrategic, Sfera Politicii, nr.137, Bucureşti, 2009.

[4][4] DUMITRIU Doina, Egalitatea de şanse ȋntre femei şi bărbaţi: deziderat şi realizare, studiul realizat ȋn parteneriat  cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Bucureşti, 2001.

[5][5] POPESCU Liliana, Guvernare pentru şanse egale, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2006.

[6][6] BALUŢĂ Ionela, Cȋrstocea Ioana, Direcţii şi teme de cercetare ȋn studiile de gen din România, Ed. New Europe College, Bucureşti, 2003.

[7][7] ZLĂTESCU MOROIANU Irina, Drepturile femeii, egalitate şi parteneriat: studii şi cercetãri, reglementãri interne şi internaţionale privind drepturile femeii, Bucureşti, 1997.

[8][8] PASTI Vladimir, ILINCA Cristina, Discriminarea de gen – o realitate a tranziţiei, Ed. Institutul de Studii ale Dezvoltării, Bucureşti, 2001.

[9][9] BĂLUŢĂ Oana, Şanse egale prin concilierea vieţii de familie cu cariera, Ed. Maiko, Bucureşti, 2007.

[10][10] NEDELCU Mihaela, MICHALON Benedicte, Introduction. Histoire, constants et transformations récentes des dynamiques migratoires en Roumanie, Revue d’études comparatives Est-Ouest, vol. 41, nr. 4, 2010.

[11][11] GRÜNBERG Laura, Femeile din România – cenuşăresele tranziţiei, Bucureşti, 1996.

[12][12] INS, Femeile şi bărbaţii. Parteneriat de muncă şi de viaţă, Bucureşti, 2008.

[13][13] GRÜNBERG Laura,Drepturile femeilor: ghid al activităţii ONG din România, Ed. Biblioteca Academiei, Bucureşti, 2000.

[14][14] http://www.cncd.org.ro/files/file/Fenomenul%20discriminarii%202009.pdf, consulté le 18.07.2013.

[15][15] http://www.eurofound.europa.eu/eiro/2010/01/articles/ro1001039i_ro.htm, consulté le 18.07.2013.

[16][16] http://www.incsmps.ro/documente/Microsoft%20Word%20-%20discriminare_final_print.pdf, consulté le 18.07.2013.

[17][17] http://www.cncd.org.ro/noutati/Comunicate-de-presa/Rezultatele-sondajului-de-opinie-Fenomenul-discriminarii-in-Romania-in-anul-2010-100/, consulté le 18.07.2013.

[18][18] http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/prog_op/3_POSDRU/POSDRU.pdf, consulté le 18.07.2013.

[19][19] Investeşte ȋn oameni! Promovează FEMEIA – Ghid pentru promovarea egalităţii ȋntre femei şi bărbaţi pe piaţa muncii, 2007-2013.

[20][20]http://europa.eu/legislation_summaries/human_rights/fundamental_rights_within_european_union/c10313_ro.htm, consulté le 18.07.2013.

[21][21] http://www.anofm.ro/files/3/Introducere.pdf, consulté le 18.07.2013.

[22][22] http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=101&langId=ro, consulté le 18.07.2013.

[23][23] GEORGESCU Laura, Egalitatea de tratament şi a regimurilor de securitate socială, Noua Revistă de Drepturile Omului, nr.2, 2008.

[24][24] VIDAT Ana, Consideraţii privind principiul „la muncă egală sau de valoare egală, plată egală”, Revista Română de Dreptul Muncii, nr.2, p. 97-105, 2997.

[25][25] MARINESCU Valentina, PRICOPIE Valentina, Accesul femeilor pe piaţa muncii, Probleme legate de accesul femeilor pe piaţa muncii, Bucureşti, 2003.

[26][26] INS, Reconcilierea vieţii profesionale cu cea familială, Bucureşti, 2005.

[27][27] PASTI Vladimir, Ultima inegalitate. Relaţii de gen ȋn România, Ed. Polirom, Iaşi, 2003.

[28][28] BORZA Ioana, GRÜNBERG Laura, VĂCĂRESCU Theodora, Cartea neagră a egalităţi de şanse ȋntre femei şi barbaţi, Ed. AnA, Bucureşti, 2006.