Nu e nimic gresit in a-ti dori sa ai si mai mult, sa muncesti, sa ai vise pentru care sa lupti si dezamagiri atunci cand nu reusesti. Pana si dezamagirile au ceva bun in ele, te ajuta sa fii mai puternic, sa-ti doresti si mai mult, te imbarbateaza si te provoaca.
Daca avem un suflet pereche intru totul al nostru, de la a-ti fi cel mai bun prieten si pana la a merge de mana pe strada, parca nu este bine… ne intrebam totusi daca viata noastra e chiar atat de roz?! Oare e cu adevarat el/ea desprinsul/a din povestea pe care ne-am dorit sa o traim toata viata? Reversul medaliei. Te incita cand nu face nimic din ceea ce-i spui, nu-ti arata prea multa afectiune si parca e tot timpul cu gandurile plecate… nu e a buna. Niciodata nu suntem multumiti de ceea ce avem.
Muncim prea mult, ne plangem ca nu mai avem timp de nimic, suntem obositi, rupti de realitatea pe care ne-o imaginam cu totul alta. In timpul asta, mii de tineri isi cauta un loc de munca, fie si part time, insa trebuie sa se lupte cu “sus pusii” (cum imi place mie sa-i numesc pe dictatori, ca da, dicteaza si noi executam) care pe la toate emisiunile TV “ promoveaza” tineretul. Cu ce-l promoveaza? Cu angajatorul care nu te mai cheama la un alt interviu daca tu ii spui ca nu ai experienta pe piata muncii? Nici asa nu e bine, munca multa ne oboseste, nemunca ne terorizeaza existena. Niciodata nu suntem multumiti de ceea ce avem.
Vrem bani, case, masini, haine, excursii… nu avem bani pentru toate si de multe ori trebuie sa alegem. Si aici vine decisiva: la ce sa renunti in detrimentul cui? Nu ne convine, viata noastra e “naspa”, cam asa o numim. Altii au, noi nu. Mereu vedem ce au altii, dar niciodata ce avem noi. Mereu vrem ce au altii, dar nu ne intrebam niciodata daca acel ceva ne face cu adevarat fericiti. Si mai e ceva, exista specimene (ca astea-s exceptii ale naturii) care vor ce are altul, dar nu-l apreciaza pentru ca care, nu-l determina sa lupte sa aiba si el, il determina sa urasca, sa barfeasca, sa il desconsidere. Pai de ce? Cu siguranta si tu ai ceva pe care si el si l-ar dori. Altii au bani, dar bani multi, incat ajung sa spuna ca nu stiu ce sa faca cu ei… ei, nu stiu! Atatea poti face cu banii (si nu stau sa enumar, pentru ca as trece aici prioritatile mele)! Credem ca persoana aia care ni se lauda ca are bani de nu stie ce sa faca cu ei, e fericita… oare? Pai daca ne spune ca nu stie ce sa faca cu ei, sigur e nefericita. Si iarasi, niciodata nu suntem multumiti de ceea ce avem.
Nu avem pe nimeni, vrem un iubit sau o iubita. Ne plangem ca nu mai gasim oameni ca lumea, toti sunt pe interes. Normal. Unde sa gasesti oameni ca lumea cand tu cauti iubit bogat sau iubita ca de portelan? Valorile umane nu mai sunt apreciate, oamenii nu se mai cunosc interior, nu-si mai cunosc sufletele, poza este cea care conteaza. Si intr-adevar, poate sunt cazuri in care chiar nu-ti gasesti pe nimeni, dar cu siguranta tu ai prieteni, familie care te iubeste cu adevarat.
Poate tu esti sanatos, poate esti un om frumos si curat. Poate tu ai o camaruta a ta in care abia astepti sa ajungi dupa o zi de munca sau de scoala, poate tu ai familie, copil care te asteapta cu bratele intinse… poate tu ai vise realizate, indeplinite. Poate tu ai muncit ca sa ai ceea ce altii doresc, poate tu ai fost multumit cu viata ta. Tu ai ras, ai plans, ai cunoscut oameni buni sau rai, ai iubit si ai suferit, tu esti tu, multumeste-te cu ceea ce ai si doreste-ti sa ai si mai mult. Multumeste-te cu ceea ce ai, cu ceea ce ai avut pentru ca stii ce? Ai pus suflet, tu ai facut totul. Tu si sufletul tau. Hraneste-te pentru ceea ce o sa ai si intampina totul multumit de ceea ce ai…
