Prietenia – un destin care ne infrateste

Prietenia inseamna a fi frate si sora, doua suflete ce se ating fara sa se confunde, doua degete ale aceleiasi maini. – Victor Hugo


Oamenii, de-a lungul existenţei, au încercat să dea o definiţie prieteniei. Seneca, Aristotel, Antoine de Saint Exupery, Victor Hugo, fiecare a reuşit să elaboreze măcar o idee într-o mică, sau mai mare măsură. Dar per ansamblu, nu a reuşit niciunul. Pentru că şi-au fixat privirile asupra problemei în cauză. N-au privit dincolo de ea. N-au putut alege să privească ceea ce nu vedeau ceilalţi.
Primim informaţii, noţiuni despre prietenie încă din primii ani de viaţă, primii ani de şcoală. Fixăm legături strânse cu noul coleg de bancă, cu cel căruia i-am împrumutat creioanele sau cu ce cel care ne merge alături pe drumul spre casă. Înaintăm în vârstă, distingem primii fiori ai dragostei, trădarea, zbuciumul, trierea. Învăţăm să alegem. Ne angajăm în proiecte de anvergură, alegem schimburi de experienţe pentru a înlesni relaţii noi, cu oameni noi, în speranţa că vor fi mai trainice decât cele anterioare. Întâmpinăm nădejdea, speranţa, pasiunea, devotamentul.
Cunoaştem personaje din alte culturi, coloraţi, asiatici, metişi, iar societatea ne-mpinge la rasism, şovinism, şi naţionalism. Dar dragostea şi voia bună între oameni şi popoare nu cunoaşte graniţe. Raţionamentul societăţii devine călăuză, şi uităm să ascultăm sufletul. Recurgem în final la ideea că prietenia nu mai există, şi suferim în tăcere , adâncindu-ne în resemnare.
Dar trebuie să redescoperim dragostea, aşa cum o făceam în primii ani de viaţă, şi s-o oferim cu aceeaşi credinţă cu care aşteptăm răsăritul zilei de mâine. Căci există doar patru întrebări esenţiale în viaţă : Din ce este plămădit sufletul? Ce este sacru? Pentru ce merită să mori? Şi Pentru ce merită să trăieşti? . Răspunsul este acelaşi pentru fiecare din ele. Doar dragostea.

Pentru că dragostea e fundamentul prieteniei şi ea face ca pământul se să învârtă..

Am ajuns la sfârşit de drum al acestei perioade adolescentine, perioadă despre care se spune că ascunde nenumărate experienţe, senzaţii, trăiri şi emoţii. Cea mai frumoasă perioadă din viaţa unui om, imediat precedată de copilărie, perioadă a vârstei de aur.
Am trăit primii fiori ai dragostei, am simţit pentru prima dată pasiunea, obsesia, am legat şi am sfârşit prietenii. În ceea ce priveşte prietenia, am reuşit să dezvălui câteva premise şi concepţii fundamentale, în urma unor analize nu foarte amănunţite. Căci după cum se spune, nu apreciem lucrurile ce le avem la justa lor valoare, decât atunci când nu mai sunt la dispoziţia noastră. Am să reproduc cât se poate de subiectiv câteva din condiţiile unei prietenii.
Ceea ce este la umila cunoştinţă a fiecăruia, este că o prietenie nu se poate naşte peste noapte. Camil Petrescu spunea că iubirea necesită timp şi complicitate întru formarea ei. Nu este mai puţin adevărat şi în cazul prieteniei. Un prieten nu apare peste noapte, este nevoie de COMUNICARE, EXPERIENŢE COMUNE, şi PRINCIPII MORALE.
Comunicare se poate realiza cu orice persoană, în orice condiţii. Însă, ca o prietenie să prindă contur, este nevoie de subiecte comune. Acceptă discuţii care nu sunt în aria ta de interes, însă nu-ţi coborî standardele. O componenta esentiala intr-o relatie, de altfel, este comunicarea. Libertatea de a te exprima, siguranta ca celalalt nu te judeca pentru ceea ce esti, multumirea ca poti fi ascultat cand esti suparat, ca poti sa primesti sau sa oferi un sfat iti dezvolta prietenia. Este important insa ca aceasta comunicare sa fie reciproca, unul asculta cand celalalt vorbeste dar si invers, in aceeasi proportie; de aceea o persoana egocentrica risca sa ramana singura. Trebuie sa stii sa vorbesti dar, in aceeasi masura, sa stii sa asculti.
Nu te transforma intr-un psiholog si nu exagera atunci cand oferi sfaturi; nu te astepta ca prietenul tau sa faca exact cum i-ai spus, e liber sa alega si sa adopte decizia pe care o considera avantajoasa.
Oamenii discuta in general pentru a afla noi informatii, pentru a isi diversifica punctele de vedere, pentru a impartasi sentimente, pentru a-si expune propriile conceptii, sau pur si simplu pentru a depasi momentele de singuratate. Prietenii, familia si cuplurile se bazeaza pe comunicare abundenta si deschisa. Sinceritatea ar fi un prim criteriu de departajare a persoanelor care merita sa fie considerate prieteni fata de cele care nu urmaresc decat propriile interese.
Comunicarea este dificil de realizat in cazul persoanelor timide sau in situatii speciale. Sunt momente cand nu iti gasesti cuvintele, iti este teama sa te exprimi sau te simti frustrat de prezenta anumitor persoane. Extenuarea fizica si psihica poate sa contribuie semnificativ la atitudinea tacuta a unei persoane. Tacerea poate sa fie o forma de autoaparare (interogatoriu), de manipulare a unor persoane (spalarea creierului), o pedeapsa sau o forma de protest. Exista situatii cand tacerea este o dovada de respect fata de ceilalti ( intr-un spital,la un spectacol) sau este impusa de anumite imprejurari (o biblioteca) sau persoane.
Modul in care vorbesti spune multe despre personalitatea, caracterul si educatia ta. Cei care isi evidentiaza in vorbire entuziasmul atrag deseori atentia celorlalti; asemeni cei care au o voce calda si isi exprima poetic ideile.
O prietenie se bazeaza pe intelegere reciproca. Este important sa nu iti orientezi nemultumirile asupra prietenilor tai, sa nu ii incadrezi in aceeasi categorie cu cei care te-au suparat si sa nu reversi asupra lor dezamagirile personale.
Exprima-ti multumirea pentru favorurile pe care un prieten ti le-a facut, pentru ajutorul acordat sau pentru sfatul primit. Va fi incantat sa stie ca are un prieten care ii este recunoscator. Controleaza-ti reactiile in functie de situatie. Daca prietenul tau e nemultumit ca a fost concediat atunci iti recomand sa mai astepti cateva zile pana sa ii spui de noua ta promovare.
Dezvaluie secrete. Nu fara sa fii sigur de cateva aspecte ale prieteniei dintre voi. Daca simti o conexiune puternica, daca simti nevoia sa te confesezi si el este persoana potrivita, daca ai nevoie de ajutor si esti sigur ca el are o solutie, daca vrei sa castigi reciprocitate si sa fii cu adevarat sincer, atunci nu ezita sa ii povestesti problema ta. Poate sfatul lui este cea mai buna cale de rezolvare a ei. Secretul trebuie dezvaluit doar daca esti ferm convins de acest fapt, daca ai incredere in celalalt si daca esti sigur ca vei primi sfaturi potrivite. Nu exagera in acesta privinta; daca esti mereu persoana care are de facut dezvaluiri despre sine dar nu are timp sa ii asculte pe cei din jur, inseamna ca esti egoist si ca, in cel mai scurt timp, prietenii tai vor refuza sa iti acorde atentie.
Prietenii incearca sa se cunoasca si incearca sa isi recunoasca defectele si calitatile. Daca amicul tau e nemultumit de o problema pe care el a cauzat-o insa nu vrea sa-si asume responsabilitatea, cu siguranta , cel mai bun sfat este acela sa isi recunoasca greseala si sa se ocupe de rezolvarea poblemei. Desi nu va fi incantat de ceea ce aude, daca este un bun prieten, iti va urma negresit sfatul.
Nu trebuie sa aprobi comportamentul cuiva doar din dorinta de a nu-l supara. Este bine sa il critici daca aceasta duce la o reconsiderare a propriei persoane. Daca merita sa fie laudat atunci trebuie sa recunosti asta.
A te face inteles intr-o prietenie poate fi un lucru dificil. Esti om, ai conceptii diferite si, uneori, iti este greu sa intelegi anumite reactii sau decizii. Atunci cand amicul iti marturiseste o problema incearca sa rezumi in cateva cuvinte ceea ce ti-a spus pentru a verifica daca ai inteles corect.
Indiferent de situatie, nu iti manifesta dezacordul intr-un mod care sa il raneasca si evita folosirea frazelor cu tenta de repros. Nu vei schimba situatia dar vei inrautati starea lui si il vei determina sa te evite intr-o ocazie urmatoare. Nu incerca sa il schimbi. Multe conflicte se nasc din dorinta de a impune celorlalti propriile idei. Invata sa fii tolerant si invata sa accepti si alte puncte de vedere. Intelegerea celuilalt se realizeaza in principal prin comunicare si nu prin contraziceri fara sens.
De multe ori, nu acordam importanta ascultarii celuilalt; comunicarea se transforma intr-o rutina, nimeni nu mai pune accent pe atentie. De aceea este esential sa invatam sa ascultam si sa intelegem, pe langa simplele cuvinte, sentimentele celui cu care discutam. Trebuie sa fim atenti nu doar la cuvintele lui dar si la gesturile, privirea si tonalitatea vocii. Sa incercam sa ne punem in pielea celui care ne face dezvaluirile respective.
Sunt multe aspecte care trebuie lamurite in urma unei conversatii. Trebuie sa te intrebi daca ai invatat ceva din aceasta discutie, daca ai descoperit noi trasaturi ale prietenului tau, daca exista persoane care il influenteaza negativ, daca este o modalitate buna de a-l intreba sau daca raspunsurile tale au fost multumitoare.
Prietenia este un proces care se construieste in timp. Ea presupune o similitudine de interese, de sentimente, de idealuri. Multe dintre acestea se descopera in timpul petrecut cu celalalt. Prezenta ta fizica demonstreaza intersesul si importanta pe care i-o acorzi. Participarea ta psihica la relatia construita intre voi doi este piatra de temelie; limbajul corpului transmite mai multe infomatii decat cuvintele, de aceea, dupa o perioada destul de indelungata petrecuta impreuna, veti observa ca, uneori, va intelegeti perfect doar prin gesturi.
Se polemizează astăzi foarte mult pe seama încrederii. Nu poţi lega prietenii, că nu sunt oameni de încredere. Dar singurul vinovat eşti tu, deoarece singura ta sarcină este să asculţi, şi apoi să judeci. Cei care susţin afirmaţia de mai sus, sunt aşa numiţii egocentrici, cei prea învăluiţi în sfera propriilor interese, că nu le rămâne destul timp să asculte şi altceva. Încrederea, se câştiga în timp îndelungat, şi se poate pierde într-o clipă.
Prietenia te inalta, prietenia te face sa te simti implinit, sa ai incredere in tine si cel mai important, te invata sa le-o oferi si celor din jur.. te invata sa fii alaturi de o persoana neconditionat, te invata sa oferi totul si poate, de multe ori, fara a primi nimic in schimb.. Auzim adesea ca nu exista prieteni adevarati. Vedem oameni dezamagiti de cei din jur, oameni care au crezut in semenii lor si au ramas numai cu amintiri. Se intampla in zilele noastre. ”DE CE?” Probabil ca multi dintre noi, se adapteaza societatii in care traim, unde puterea si bogatia primeaza, o societate in care oamenii au uitat sa aprecieze cu adevarat lucrurile care ne fac sa fim fericiti si sentimentele care ne leaga unii de ceilalti.
In ceea ce ma priveste, prietenia m-a facut sa traiesc o multitudine de sentimente. Am simtit ca intotdeauna am pe cineva langa mine, ca exista acea persoana care indiferent de ora, zi sau subiect, ii pot destainui sentimentele mele.. am simtit ca cineva e gata sa ma ajute cand am nevoie, ca ma aprecieaza atunci cand merit, sau stie sa imi atraga atentia cand gresesc pentru ca da, prietenul adevarat este acela care stie sa fie sincer, cel care iti spune intotdeauna adevarul, indiferent care ar fi el, cel care iti spune ceea ce simte si nu cel care iti spune ceea ce ai vrea sa auzi. Mi s-a intamplat de foarte multe ori sa cred ca nu am prieteni adevarati, insa atunci cand te astepti mai putin, cineva iti deschide ochii si te face sa vezi ca ai gresit, insa cel mai important este sa iti dai seama de aceasta si sa incerci sa iti repari greseala.
Ii multumesc scolii mele. Stiu ca poate suna ciudat, insa PRIETENIA am descoperit-o aici, in salile de clasa sau pe coridoarele liceului. Mai mult de jumatate din viata mi-am petrecut-o cu profesorii si elevii liceului si de la fiecare am invatat cate ceva. Imi aduc aminte si acum prima zi de scoala, eram tare nerabdatoare sa imi vad clasa in care aveam sa imi petrec urmatorii patru ani de studiu, invatatoarea si cel mai important, colegii. Ma leaga amintiri frumoase de toti si desi nu imi mai sunt colegi acum, am ramas prieteni si de cate ori avem ocazia, depanam amintirile care ne leaga, amintiri pe care le-am pastrat la locul celor mai frumoase momente ale vietii. Timpul s-a scurs si iata-ma, in al doisprezecelea an pe care il voi petrece alaturi de a doua mea familie, Colegiul Matei Basarab. In tot acest timp, datorita proiectelor in care am fost implicata, am intalnit multi tineri de varsta mea cu care am legat prietenii de durata.
Ceva curios pentru mine este ca acele persoane pe care eu le numesc prietenii mei cei mai buni, nu pot sa fie zilnic aproape langa mine si in ciuda distantei dintre noi, prietenia noastra rezista si se accentueaza pe zi ce trece. Probabil ca asta este una dintre adevaratele fete ale prieteniei. Atunci cand nu esti alaturi fizic de o persoana si continui sa ii fii prieten inseamna mult. Atunci cand ma gandesc la prietenii mei, trei nume imi tresar in minte, iar gandurile mele zboara departe.. niciunul dintre ei nu imi este aproape si desi intre noi sunt sute sau mii de kilometrii departare, vorbim zilnic, ne impartasim ideile, sentimentele si cel mai important, suntem sinceri unii cu ceilalti. Sunt sigura ca intotdeauna un suflet din Brasov, pe nume Ionut imi va fi mereu alaturi cand voi avea nevoie si ne vom bucura de reusitele noastre. Intotdeauna este cel care imi da increderea de care am nevoie, stie sa imi faca observatii atunci cand gresesc si intotdeauna ma aprecieaza cand reusesc sa fac ceea ce imi propun. Este fratele pe care mi l-am dorit dintotdeauna si niciodata nu l-am avut. Un al doilea suflet pe care intotdeauna il simt aproape de mine este o fata simpla, insa cu un suflet mare, de asemenea, o fata care desi nu este de aceeasi nationalitate ca si mine, a stiut sa isi castige titlul de cea mai buna prietena a mea, persoana care ma face sa rad cand sunt trista si alaturi de care am petrecut niste momente pe care intotdeauna mi le reamintesc cu placere. Pe Heloise, prietena mea din Franta, am cunoscut-o printr-un proiect scolar, pe care liceul nostru l-a avut anul trecut si de atunci, prietenia noastra rezista, rezista si va rezista in continuare. Cea de-a treia persoana careia i-am acordat prietenia mea si intotdeauna imi este alaturi, atat fizic, cat si sufleteste, este mama mea. Persoana cea mai importanta din viata mea, persoana care ar face orice pentru ca eu sa fiu bine. Sunt fericita sa am o mama cum este a mea, mi-as dori ca toti copiii sa stranga in brate o persoana ca ea si sa fie asa cum este mama mea. Sinceritatea ei este calitatea pe care am pus cel mai mare pret. Este singura care imi spune ce trebuie sa fac pentru a-mi fi bine si singura care, indiferent de situatie ma sustine, ma iarta cand gresesc si imi da puterea sa merg mai departe pentru a depasi obstacolele vietii.
”L'amitié double les joies et réduit de moitié les peines” - Prietenia dubleaza bucuria si injumatateste suferintele, spune un proverb francez. Cu totii trebuie sa vorbim numai la superlativ despre aspectele prieteniei, chiar si aceia care spun ca prietenia nu exista. Tot un proverb spune ca pentru a avea prieteni, trebuie sa fii la randul tau prietenul cuiva. Trebuie sa fii persoana de incredere in viata celor din jur, sa stii sa le oferi umarul tau cand au nevoie sa fie ascultati de cineva si mana ta atunci cand vor sa isi impartaseasca bucuriile. Un alt proverb spaniol, ”Si realmente sabes lo que es la amistad, habrás perdido el corazón... por qué se lo habrás entregado a los demás” – spune ca daca stii cu adevarat ce inseamna prietenia, inseamna ca ti-ai pierdut inima.. pentru ca le-ai dat-o celorlalti. Intotdeauna trebuie sa gandim cu inima pentru ca este singura care stie cu adevarat cum sa actioneze in orice imprejurare si tot inima este cea care ne invata sa traim, sa fim cu adevarat oameni, oameni de viitor pentru tara in care noi traim.
Asa cum fiecare am vazut, prietenia dainuie printre noi, exista pentru fiecare dintre noi, insa trebuie sa o lasam sa vina, sa o primim si sa avem grija de ea pentru a nu pleca de langa noi..