Conform ultimelor sondaje, tinerii care au vârsta de 16 ani,
nu ar trebui să aibă dreptul de a vota. Chiar dacă această decizie a fost
adoptată în alte țări ale Uniunii Europene, în România, aproape trei sferturi
dintre cetățenii care au participat la sondaje, nu sunt de acord cu această
propunere: 71,51% dintre respondenți sunt de părere că tinerii din România nu
ar trebui să aibă drept de vot cu doi ani mai devreme decât în prezent.
Chiar dacă unii parlamentari sunt pentru adoptarea noii
condiții de vot, discuțiile pe această temă au fost contradictorii deoarece
anul electoral este încarcat, iar populația României a ajuns la 19 milioane de
locuitori. Gabriel Oprea, preşedintele executiv al UNPR, a fost pentru acest
proiect de lege deoarece, susține acesta, la vârsta de 16 ani, românii au
dreptul de a munci: "In dreptul românesc, tinerii pot munci de la 16 ani.
Aduc un aport societății noastre, atunci este corect să poți să ai şi
drepturi", a afirmat Gabriel Oprea. De asemenea, un alt om al politicii a
fost de acord cu această inițiativă. Intervievat în vara anului trecut,
Cristian Preda şi-a susținut punctul de vedere în ceea ce priveşte votul de la
16 ani. Acesta a fost de acord cu noua propunere, chiar dacă rezultatele de la ultimul
examen de bacalaureat nu au fost deloc satisfăcătoare.
La rândul său, Consiliul Europei susține acest proiect de
lege. Anul trecut, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) s-a
pronunțat în favoarea coborârii la 16 ani a vârstei minime pentru dreptul de
vot în cele 47 de state membre ale organizației paneuropene.
Pe baza acestei noi propuneri, au apărut atât argument pro,
cât şi contra. Cele care contestă această inițiativă se bazează pe faptul că la
16 ani, viitori electori au o vârstă fragedă. De asemenea, ideea este susținuta
de voci pentru, întrucât tinerii pot fi responsabili şi de la această vârstă,
mai ales dacă au loc campanii de informare a lor, în prealabil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu